»  Autorizari
»  Diverse
»  Epidemiologie
»  Igiena alimentatiei
»  Igiena si protectia mediului
»  Igiena radiatiilor
»  Igiena scolara
»  Igiena transporturilor
»  Laborator
»  Securitatea si sanatatea in munca
»  Sanctiuni
»  Opis legislatie sanitara
 
 

ORDIN NR. 1220 DIN 16/09/2010 privind aprobarea ghidului de practica medicala pentru specialitatea medicina muncii. Publicat in Monitorul Oficial nr. 723 din 29/10/2010


ORDIN NR. 1220 DIN 16/09/2010
privind aprobarea ghidului de practica medicala pentru specialitatea medicina muncii. Publicat in Monitorul Oficial nr. 723 din 29/10/2010

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei asistenţă medicală nr. 9.131 din 27 august 2010,având în vedere prevederile art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 7 lit. c) din anexa nr. 1A "Regulament de organizare şi funcţionare al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii" la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 326/2009 privind înfiinţarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi a Comisiei naţionale de transparenţă, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul sănătăţii emite următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă ghidul de practică medicală pentru specialitatea medicina muncii "Silicoza – ghid de practică medicală", prevăzut în anexă.
Art. 2
- Anexa va putea fi accesată pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la adresa www.ms.ro, rubrica "Ghiduri clinice".
Art. 3
- Anexa*) face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4
Direcţiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare publice şi private, precum şi personalul medical implicat în furnizarea de servicii medicale din specialităţile implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila

Anexă: SILICOZA – GHID DE PRACTICĂ MEDICALĂ
"SILICOZA-GHID DE PRACTICĂ MEDICALĂ"
- elaborat de Comisia de Medicina Muncii a Ministerului Sănătăţii şi Societatea Română de Medicina Muncii
- grup de lucru: Agripina Rascu, Eugenia Naghi, Claudia Handra, Adriana Todea, Carmen Artenie, Letitia Bucur, Stelian Ioan Morariu, Ion Toma, Marius Bunescu, Elena Ana Pauncu, Damian Fotache.
1.DATE GENERALE
Silicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale, cunoscută încă din vremea lui Hipocrate, fiind o boală de o gravitate deosebită, provocată de inhalarea pulberilor cu conţinut de dioxid de siliciu liber cristalin (SiO2 l.c). Este ireversibilă şi progresează chiar şi după încetarea expunerii.
Datele statistice privind incidenţa silicozei în România o situează pe locul 2 după afecţiunile prin suprasolicitarea aparatului locomotor, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din totalul bolilor profesionale declarate în ultimii ani.
Cazuri noi de îmbolnăviri profesionale declarate în ultimii unsprezece ani
(Sursa: Institutul Naţional de Sănătate Publică
Registrul Operativ Naţional Informatizat al Bolilor Profesionale)
ANUL
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
TOTAL CAZURI BOLI PROFESIONALE
1802
1576
2238
2508
1376
990
1002
910
1353
1286
1366
SILICOZA
649
530
501
411
428
269
209
268
268
308
282

2.DEFINIŢIE
Silicoza este o pneumoconioza colagena cauzata de inhalarea timp îndelungat de pulberi anorganice care au în compoziţie concentraţii crescute de SiO2 l.c, fiind încadrată în categoria fibrozelor pulmonare nodulare.
Acumularea pulberilor cu conţinut de dioxid de siliciu liber cristalin în plămân determină reacţia fibrogenă de tip colagen a interstiţiului pulmonar.

3.ETIOLOGIE
Dioxidul de siliciu este un mineral cu largă răspândire care intră în constituţia scoarţei terestre. Se formează din siliciu şi oxigen în condiţii de presiune şi temperatură crescute şi se prezintă sub două forme:
- formele cristaline de dioxid de siliciu reprezentate de: cuarţ, tridimit, cristobalit. Cristobalitul şi tridimitul se găsesc în mod natural în lava vulcanică sau se formează prin încălzirea la temperaturi înalte a cuarţului sau a dioxidului de siliciu amorf. Aceste forme alomorfe sunt mai nocive pentru structura pulmonară comparativ cu cuarţul.
- formele amorfe sunt relativ netoxice pentru ţesutul pulmonar. Din această categorie fac parte: diatomita şi silicea amorfă (vitroasă). Prin calcinarea (tratarea cu alcali la temperaturi înalte) a pământului de diatomită care are un conţinut foarte redus (0,3%) de cristobalit, se obţin pulberi cu conţinut de cristobalit de aproximativ 35%, condiţie în care creste considerabil riscul de îmbolnăvire. Există varietăţi artificiale de silice amorfă (silicea coloidală) care au potenţial fibrogen la nivel pulmonar, dar mult mai redus decât al cuarţului.

4.PRINCIPALELE LOCURI DE MUNCĂ, PROCESE INDUSTRIALE, PROFESII EXPUSE LA SiO2 l.c.
- minerit;
- carierele de materiale silicioase (cuarţ, gresie, granit, cvartit);
- tăierea, fasonarea granitului;
- construcţii de drumuri şi imobile;
- fabricarea şi utilizarea materialelor abrazive;
- fabricarea sticlei (preparare, sablare);
- sablare cu nisip;
- hobby-uri (sculptor, suflător în sticla);
- mineri, artificieri, vagonetari din minele de feroase şi neferoase, de cărbuni, de silicaţi, ardezie, spatfluor;
- lucrătorii de la prelucrarea minereurilor, prospecţiuni geologice, staţii de flotaţie, cariere de materiale silicoase (cuarţ, gresie, granit);
- construcţii de tuneluri, cai ferate, hidrocentrale, drumuri;
- metalurgie şi construcţii de maşini (sablatori, curăţitori, dezbătători, polizatori, macaragii, sudori);
- construcţia, repararea, demolarea cuptoarelor căptuşite cu cărămizi refractare acide, semiacide (zidari şamotori);
- fabricarea cărămizilor refractare acide şi semiacide, materiale abrazive (lucrători la maşini de polizat, rectificat, şlefuitori metale, frezori, strungari);
- industria sticlei, porţelanului şi faianţei (preparare, sablare, fasonarea sticlei topite prin suflare, turnarea manuală a sticlei încălzite, îndoire, turnare şi presare a sticlei optice pentru fabricarea lentilelor, polizarea marginilor sticlei şi a lentilelor);
- industria care prelucrează mecanic rocile cuarţoase (spărgători, cioplitori în piatră şi marmură, restauratori);
- industria vopselelor şi a materialelor plastice, industria cosmetică (fabricarea făinii de siliciu ca aditiv);
- lucrătorii din oricare alt loc de muncă unde există expunere la pulberi cu conţinut de SiO2 l.c.

5.FORME CLINICE
Silicoza clasică („cronică", „obişnuită", „nodulară") apare în mod obişnuit după expuneri prelungite (10-20 ani) la concentraţii mari de pulberi silicogene. Poate fi: silicoza simplă cu opacităţi mici (cu diametrul < 10 mm), rotunde sau fibroza masivă progresivă care rezultă din coalescenta opacităţilor mici cu formare de opacităţi mari (cu diametrul > 20 mm).
Formele particulare ale silicozei sunt: silicoza accelerata şi silicoza acuta.
Silicoza accelerata este forma care apare după câţiva ani de la iniţierea expunerii la SiO2 l.c; silicoza simplă duce la fibroza masivă progresivă în mai puţin de 10 ani.
Silicoza acută este o silicoproteinoză care apare după inhalarea unor concentraţii mari de SiO2 l.c. într-o perioadă scurtă de timp: de la câteva săptămâni până la 2-4 ani.

6.DIAGNOSTICUL POZITIV
Diagnosticul de "silicoză" se stabileşte numai de către comisiile de pneumoconioze organizate la nivelul clinicilor de boli profesionale
Diagnosticul pozitiv de silicoză coroborează:
1)expunerea profesională la SiO2 l.c.
2)tabloul clinic
3)examenele de laborator şi paraclinice cu
4)excluderea altor cauze de fibroză pulmonară prin diagnostic diferenţial
1)Expunerea profesională la SiO2 l.c.
2)Tabloul clinic
Simptomatologia în silicoză nu este specifică. Pacientul poate fi asimptomatic sau poate prezenta:
1)dispnee progresivă de efort,
2)tuse seacă sau productivă dacă apar afecţiuni concomitente respiratorii,
3)durere toracică,
4)hemoptizie.
Examenul obiectiv poate fi normal în situaţia de debut sau în cazul afectării uşoare a funcţiei pulmonare.
3)Examenele de laborator şi paraclinice
Radiografia pulmonară standard: modificările radiologice ale parenchimului sunt de tipul:
1)opacităţilor mici, rotunde, localizate bilateral, cu posibila extindere la nivelul întregului plămân;
2)opacităţilor mari.
Clasificarea opacităţilor se face conform Clasificării internaţionale a radiografiilor de silicoză a International Labour Office (ILO). Radiografia pulmonară standard poate să nu arate modificări în stadiile incipiente de fibroză. În această situaţie, tomografia computerizată (CT) se dovedeşte utilă.
Tomografia computerizată de înaltă rezoluţie (HRCT) este o metodă mai sensibilă comparativ cu tomografia computerizată convenţională (CT), în diagnosticarea silicozei, a complicaţilor şi a bolilor asociate cu aceasta.
Tabloul funcţional respirator în formele iniţiale ale bolii poate fi normal. Anomalia caracteristică a funcţiei respiratorii la pacienţii cu silicoză este de tip restrictiv. În formele avansate de boală disfuncţia ventilatorie poate să fie de tip mixt. Alte anomalii decelabile chiar în stadii precoce înainte de instalarea disfuncţiei restrictive sunt:
1)scăderea transferului alveolo-capilar (TLCO, KCO);
2)reducerea presiunii parţiale a O2 iniţial la efort, apoi şi în repaus în stadiile avansate ale bolii (gazometrie; determinarea saturaţiei hemoglobinei în oxigen – SaO2, testul de mers);
3)modificări de elasticitate şi de complianţă pulmonară (pletismografie: modificări de recul, de complianţă statică şi dinamică).
Modificările funcţionale respiratorii singulare nu pot pune diagnosticul de boală, dar ele reprezintă un criteriu obiectiv de urmărire a evoluţiei bolii.
Lavajul bronho-alveolar (BAL) poate fi utilizat ca procedură de diagnostic etiologic şi ca element de apreciere a evoluţiei silicozei la pacienţi cu modificări radiologice de tip interstitial.
Biopsia pulmonară. Examenul histopatologic al fragmentelor de ţesut recoltate prin biopsie (transbronşică, transtoracică, chirurgicală) se poate practica în stadiile incipiente ale bolii, când datele imagistice şi funcţionale nu reuşesc să stabilească diagnosticul. Caracteristica din punct de vedere histopatologic este prezenţa nodulilor silicotici localizaţi în vecinătatea bronhiolelor respiratorii.
Alte investigaţii: bronhoscopia, mediastinoscopia, bronhografia sunt investigaţii necesare de obicei pentru diagnosticul complicaţiilor sau al unor asociaţii morbide.
4)Diagnosticul diferenţial al silicozei se face cu: alte pneumoconioze, sarcoidoza, cancer bronhopulmonar, carcinomatoza pulmonară, colagenoze, tuberculoza pulmonară, hemosideroza (posttraumatică, idiopatică sau din stenoza mitrală), histiocitoza cu celule Langerhans s.a.
Silicoza acută
Tabloul clinic al silicozei acute se caracterizează prin dispnee care se agravează rapid, casexie, semne de cord pulmonar cronic, iar histopatologic prin prezenta proteinozei alveolare. În formele acute de silicoza nu e obligatorie prezenta fibrozei pulmonare.
Radiologic se constată o umplere a spaţiului aerian în grade diferite, realizând imagini de "condensare" sau de "sticlă mată" care se pretează la diagnostic diferenţial radiologic cu proteinoza alveolară idiopatică, alveolita hemoragică, pneumonia, edemul pulmonar acut.
Funcţia pulmonară: disfuncţie restrictivă, alterarea transferului alveolo-capilar.
Diagnosticul diferenţial al silicozei acute se face cu: proteinoza alveolară idiopatică, alveolita hemoragică, pneumonia, edemul pulmonar acut.

7.PROCEDURA DE DIAGNOSTIC ÎN SILICOZĂ, SILICOZĂ ASOCIATĂ CU TUBERCULOZĂ, BRONHOPNEUMPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ, BRONŞITA ACUTĂ ŞI CRONICĂ
CRITERII OBLIGATORII = Criterii strict necesare şi suficiente care trebuie îndeplinite concomitent pentru confirmarea diagnosticului pozitiv şi declararea cazului de boală profesională.
CRITERII COMPLEMENTARE = Criterii care pot fi utilizate opţional în sprijinul diagnosticului pozitiv, pentru diagnostice diferenţiale, precizarea unor forme clinice, stadializare, evoluţie, complicaţii.
Silicoză
Criterii obligatorii
1. Expunere profesională la dioxid de siliciu liber cristalin: anamneză profesională sugestivă, document de obiectivizare a rutei profesionale şi expunerii
2. Radiografie pulmonară standard
3. Diagnostic de boală confirmat de Comisia de pneumoconioze
4. Examene de laborator: hemograma, VSH, TGO/ASAT, TGP/ALAT, glicemie, uree, creatinină, colesterol, examen sumar de urină şi sediment urinar
Criterii complementare
1. CT pulmonar
2. Probe funcţionale ventilatorii cu teste bronhomotorii
3. Gazometrie
4. Bronhoscopie + lavaj bronhoalveolar
5. Transfer alveolo-capilar
6. Examen pneumologie
7. Electrocardiograma
Silicoză asociată cu tuberculoză: Silico-tuberculoză
Criterii obligatorii
1. Expunere profesională la dioxid de siliciu liber cristalin şi/sau bacilul Koch: anamneză profesională sugestivă, document de obiectivizare a rutei profesionale şi expunerii
2. Diagnostic de silicoză confirmat de Comisia de pneumoconioze
3. Diagnostic de tuberculoză
4. Radiografie pulmonară standard
5. Examene de laborator: hemograma, VSH, TGO/ASAT, TGP/ALAT, glicemie, uree, creatinină, colesterol, examen sumar de urină şi sediment urinar
Criterii complementare
1. CT pulmonar
2. Probe funcţionale ventilatorii cu teste bronhomotorii
3. Gazometrie
4. Bronhoscopie + lavaj bronhoalveolar
5. Transfer alveolo-capilar
6. BK în spută – examen direct
7. BK în spută – culturi
8. BK în lichidul de lavaj bronhoalveolar
9. Examen pneumologie
10. Electrocardiograma
BPOC
Criterii obligatorii
1. Expunere profesională la pulberi organice şi anorganice, gaze, fumuri şi vapori: anamneză profesională sugestivă, document de obiectivizare a rutei profesionale şi expunerii
2. Diagnostic de boală
3. Examene de laborator: hemograma, VSH, TGO/ASAT, TGP/ALAT, glicemie, uree, creatinină, colesterol, examen sumar de urină şi sediment urinar
Criterii complementare
1. Radiografie pulmonară standard
2. Probe funcţionale ventilatorii cu teste bronhomotorii
3. CT pulmonar
4. Puncţie biopsie pulmonară
5. Gazometrie
6. Examen citologic al sputei
7. Bronhoscopie + lavaj bronhoalveolar
8. Transfer alveolo-capilar
9. Examen pneumologie
10. Electrocardiograma
Bronşita acută şi cronică
Criterii obligatorii
1. Expunere profesională la noxa profesională incriminată:
- azbest
- dioxid de siliciu liber cristalin
- pulberi organice
- substanţe chimice (gaze, fumuri, vapori): anamneză profesională sugestivă, document de obiectivizare a rutei profesionale şi expunerii
2. Diagnostic de boală
3. Examene de laborator: hemograma, VSH, TGO/ASAT, TGP/ALAT, glicemie, uree, creatinină, colesterol, examen sumar de urină şi sediment urinar
Criterii complementar e
1. Examen de spută
2. Radiografie pulmonară standard
3. Probe funcţionale ventilatorii
4. Teste biotoxicologice specifice
5. Examen pneumologie
6. Electrocardiograma

8.BOLI ASOCIATE
- Tuberculoza pulmonară. Asocierea silicoză-tuberculoză (silicotuberculoză) presupune existenţa unui proces tuberculos activ.
- Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
- Bolile autoimune. Asocierea cea mai frecventă este cea dintre silicoză şi poliartrita reumatoidă, asociere ce defineşte sindromul Caplan. Sindromul Erasmus este reprezentat de asocierea silicoză-sclerodermie. S-au descris de asemenea incidenţe crescute ale sindromului Sjogren, sindromului Raynaud (în afara celui secundar expunerii la vibraţii), bolii Wegener, anemiilor hemolitice autoimune, precum şi a lupusului eritematos sistemic.
- Afectarea renală – creşterea albuminuriei, a retinol-binding proteinei şi a b-N-acetil-glucozaminidazei urinare.
- Neoplasmul pulmonar. Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului a inclus dioxidul de siliciu l.c. în grupa I a substanţelor oncogene.

9.COMPLICAŢII
Complicaţiile silicozei sunt: complicaţiile infecţioase respiratorii, bronşita cronică, emfizemul, pneumotoraxul, insuficienţa respiratorie, cordul pulmonar cronic.

10.PRINCIPII DE PREVENIRE ŞI DE TRATAMENT PRINCIPII DE PREVENIRE
Măsurile medicale de prevenire a apariţiei silicozei sunt deosebit de importante în contextul în care silicoza este o afecţiune ireversibilă care progresează chiar şi după încetarea expunerii. Supravegherea expusului profesional la SiO2 l.c. se realizează de către medicul specialist de medicina muncii prin: examenele medicale la angajare, periodice, la reluarea muncii, spontane, în cadrul cărora se efectuează: monitorizarea clinica, spirometria şi radiografia pulmonară standard. Interpretarea radiografiilor pulmonare standard se face obligatoriu de comisiile de pneumoconioze organizate la nivelul clinicilor de boli profesionale.
PRINCIPII DE TRATAMENT
Tratamentul etiologic: întreruperea expunerii profesionale la pulberi silicogene.
Tratamentul patogenic de modulare a fibrozei: sunt în desfăşurare cercetări privind tratamentul de modulare a procesului de fibroza.
Tratamentul simptomatic: manifestările clinice sunt absente în stadiile iniţiale, astfel încât tratamentul simptomatic se utilizează în formele tardive, complicate şi cuprinde tratamentul cu: antibiotice, bronhodilatatoare, corticosteroizi, fluidifiante şi mucolitice de spută, expectorante, antituberculoase, diuretice, anticoagulante, agenţi inotropi şi digitalice, blocanţi de canale de calciu, vasodilatatoare. Pacienţii cu silicoză şi insuficienţă respiratorie necesită oxigenoterapie pe termen lung, în timpul spitalizării şi la domiciliu cel puţin 15 ore/zi.
Prevenirea complicaţiilor infecţioase: tratamentul prompt al infecţiilor respiratorii acute; chimioprofilaxia antituberculoasă este utilă pentru prevenirea tuberculozei şi prevenirea recidivelor tuberculozei la pacienţii silicotici; imunizare antigripala şi antipneumococică.
Reabilitare respiratorie.
Supravegherea bolnavilor cu silicoză se face anual, prin spitalizare în clinicile de boli profesionale/medicina muncii.
Alte măsuri utile sunt: cure balneare, contraindicaţia pentru fumat, reducerea aportului de sare, regim hiperproteic.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1)Banks E.D. (sub redacţia Rosenstock L, Cullen R.M., Brodkin A.C., Redlinch A.C.) – "Silicosis", in "Textbook of Clinical Occupational and Environmental Medicine", Elsevier Saunders, Second Ed., 2005, 380-392
2)Clasificarea Ocupaţiilor din România – Culegere de Acte Normative după documente oficiale, Ed. METEOR PRESS, 2003, 187-189, 194, 198, 204, 205, 222
3)Cocarla A. (sub redacţia Cocarla A.) – "Silicoza", în "Medicina ocupaţională", vol I, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2009, 590-630
4)European Commision, Directorate General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities, F4 Unit -"Information notices on occupational diseases: a guide to diagnosis" – "Silicosis and Silicosis combined with pulmonar/tuberculosis", Annex I 301.11& 301.12,Manuscript completed in January 2009, 167-169
5)Hotărârea de Guvern nr. 355/11/04/2007 privind Supravegherea Sănătăţii Lucrătorilor, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 332 din 17/05/2007
6)Hotărârea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind Stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 757 din 06/09/2006
7)International Agency for Cancer Research (IARC) – Summaries & Evaluations -"Silica" – "Crystalline silica – inhaled in the form of quartz or cristobalite from occupational sources (Group 1) – Amorphous silica (Group 3)", Vol. 68, 1997, p. 41
8)Ministerul Sănătăţii, Programul Naţional de Sănătate – "Repere ale morbidităţii profesionale la nivel naţional în anul 2009 – incidenţa, tendinţe, aprecieri" (sinteză naţională)
9)Morariu S.I. – "Silicoza" în "Noţiuni de medicina muncii – curs", Ed. Vasile Goldis University Press, Arad -2008, pag 63-71
10)Naghi E. – "Locuri de muncă, procese tehnologice, profesiuni expuse", în "Silicoza", Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2004, 21-27
11)Naghi E. – "Silicoza", în "Pneumoconiozele", Ed. Punct, Bucureşti, 2002, 13
12)Naghi E., Rascu A. (sub redacţia Bogdan M.A.) – "Pneumoconioze", în "Pneumologie", Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2009, 294-297
13)Niculescu T., Ghise O. (sub redacţia Niculescu T.) – "Silicoza", în "Manual de patologie profesională", vol I, Ed. Medicală, Bucureşti, 1995, 83
14)Oarga Marilena (sub redacţia Oarga M.) – "Silicoza", în "Medicina muncii", Ed. Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2006, 191-208
15)Rascu A. – "Silicoza: diagnostic", în "Silicoza", Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2004, 27-47
16)Rascu A. – "Silicoza: principii terapeutice" în "Silicoza", Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2004, 57-65
17)Parker E.J., Wagner R.G. – "Silicosis", in "Chapter 10 – Respirator/System" din "Encyclopaedia of Occupational Health and Safety", from the International Labour Office", 4th edition, 2007
18)Pilat L. (sub redacţia Pilat L, Gavrilescu N.) – "Silicoza", în "Bolile profesionale", Ed. Medicală, Bucureşti, 1966, 312-346
19)Seaton A. (sub redacţia Morgan W.K., Seaton A.) – "Silicosis", in "Occupational Lung Diseases", 3rd Edn, London WB Saunders, 1995, 222-267
20)Silion I., Cordoneanu C. – "Silicoza", în "Bazele Medicinii muncii – Teorie şi practică", Ed. Moldogrup, Iaşi, 2000, 226-234
21)Stănescu-Dumitru R., Artenie R.C., Tat M. – "Evaluarea expunerii profesionale la pulberi – Ghid Practic", Ed. Viaţa Medicală Românească, 2002
22)Şerbescu A. – "Lavajul bronhoalveolar (LBA) – ATLAS", Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2000
23)Todea A. – "Boli profesionale în actualitate", în Ed. Viaţa Medicală Românească, 2000, 11-18
24)Todea A. – "Ghidul medicului de medicina muncii privind stabilirea aptitudinii în muncă", Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007, 247-250
25)Toma I. – "Silicoza" în "Medicina Muncii", Ed. Sitech, Craiova, 2008, 53-65
26)Toma I., Enescu-Bieru T., Patrascu A., Mustafa E., Toma F., Toma I.R. – "Dificultăţi în supravegherea personalului expus riscului silicogen în condiţiile actuale", în Revista Română de Medicina Muncii, vol. 49, nr. 3-4, 1999, 1197-1198
27)Toma I. Mustafa E., Ecobici C, Zamfir G., Popa B., Bendescu N., Toma I.R., Bieru-Enescu D. – "Aspecte privind evoluţia silicozei după încetarea expunerii profesionale", în Revista Română de Medicina Muncii', vol. 53, nr. 5-6, 2002, 1651-1656.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 723 bis din data de 29 octombrie 2010